“Există Dumnezeu”? Fiecare persoană, cel puțin o dată în viață, ajunge să se întrebe asta. Potrivit lui Mircea Eliade, el “este convins de faptul că principala vocaţie a omului de a fi în lume este aceea de a fi religios, adică de a trăi experienţa sacrului, a lui Dumnezeu”¹.

Ce este credința pentru creștini? Este creștinul omul, care atunci când intră în biserică își lasă creierul la ușă? Este credința doar un “feeling” sau avem și argumente prin care o putem susține? Credința nu acționează împotriva rațiunii, ci împreună cu ea! O credință validă pășește în direcția rațiunii căreia îi creează un anumit traseu, dar credința este cea care ajută la parcurgerea traseului respectiv.

Existenţa lui Dumnezeu nu poate fi demonstrată științific, după cum nici inexistența Lui nu poate fi demonstrată științific. În același timp, un om când afirmă că are credință ar trebui să se bazeze pe ceva și acel ceva trebuie să fie real, adevărat, testat.

În următoarele paragrafe vom încerca să aducem câteva argumente ce susțin existența lui Dumnezeu:

1. Argumentul teleologic

Constă în faptul că:

• Orice plan are un Proiectant.
• Universul are un plan foarte complex.
• Prin urmare, universul a avut un Proiectant.

Universul, corpul și ADN-ul uman, moleculele și sistemul ecologic au o concepție atât de uimitoare și de perfectă, încât trebuie să existe o Persoană Divină care să le fi conceput. Dacă pământul s-ar situa la numai câteva sute de kilometri mai aproape sau mai departe de soare, viaţa pe pământ nu ar mai exista.

2. Argumentul cosmologic

Argumentul se bazează pe faptul că:

• Orice efect are o cauză.
• Universul şi tot ce există în el reprezintă un efect.
• Trebuie, deci, să existe ceva care să fi cauzat apariţia şi existenţa acestuia.

Dacă ar fi să facem o paralelă cu viața de zi cu zi, argumentul cosmologic constă în faptul că dacă găsim un ceas, care are implementat un mecanism inteligent, care arată ora și o curea, care permite să fie pus pe mână, atunci putem deduce că în spatele unui ceas există un ceasornicar, care l-a creat cu inteligență și minuțiozitate.

3. Argumentul moral

• Dacă Dumnezeu nu există, atunci valorile și îndatoririle morale obiective nu există.
• Valorile și îndatoririle morale obiective există.
• Prin urmare, Dumnezeu există.

Argumentul moral accentueaza existența simțului moralității. Fiecare popor din istorie a avut o formă sau alta de legi. Toţi au avut o percepţie asupra binelui sau răului. Imoralitatea, crimele, minciuna, furtul, etc., sunt pretutindeni asociate cu răul. De unde vine acest simț al justiției morale, acest simţ al binelui şi răului? Când spunem că viața este nedreaptă, de unde avem în noi acest simț care ne face să tânjim după dreptate?

4. Argumentul antropologic

• Există trăsături filosofice și morale în constituția omului ce pot fi găsite în Dumnezeu.
• O forță oarbă nu ar fi putut niciodată produce un om cu intelect, sensibilitate, voință, conștiință și credință într-un Creator.

5. Argumentul ontologic

Se bazează pe rațiune, din studiul existenței (ontologia) și a fost formulată de Anselm în secolul XI:

• Dacă Dumnezeu există, atunci El e “o ființă față de care nu poate fi concepută una superioară”. Dacă ceva ar fi mai presus de Dumnezeu, atunci acel ceva ar fi Dumnezeu. Și pentru a fi cel mai presus, acel Dumnezeu ar trebui să fie atotputernic, atotcunoscător și perfect moral.
• De vreme ce existența este posibilă și a exista este superior față de a nu exista, atunci Dumnezeu trebuie să existe. Argumentul se bazează pe faptul ca toți oamenii sunt conștienți de existența unei ființe superioare lor.

6. Vieţi schimbate

• Antony Flew, unul dintre cei mai recunoscuţi atei ai secolului XX, a predat la Universităţile din Oxford și Aberdeen, iar mai apoi a devenit profesor de filosofie la Universităţile Keele și Reading. Lucrarea sa: „Teologie şi falsificare” a fost una din cele mai citite scrieri filosofică după 1950. În schimb, în 2004, a avut loc o schimbare dramatică în gândirea profesorului. Flew a analizat rezultatele cercetărilor cu privire la ADN şi a concluzionat că prin complexitatea incredibilă a aranjamentelor necesare producerii vieţii, este imposibil ca materia vie să fi evoluat din materia moartă și apoi să se dezvolte într-o fiinţă extraordinar de complicată. Pe principiul „urmează dovezile oriunde te duc”, el a concluzionat că există un Creator. În 2007, el publică cartea “Există Dumnezeu”, unde detaliază argumentele ce l-au adus la această concluzie.
• Şi în zilele noastre multor oameni, prin citirea Scripturii şi prin rugăciune, vieţile le sunt schimbate, transformate, înnoite şi mărturisesc că Dumnezeu există.
• De-a lungul anilor, mulți oameni de ştiinţă au fost creștini. Câteva exemple faimoase sunt: Francis Bacon, Blaise Pascal, Isaac Newton, J. J. Thomson. O listă mai detaliată poți să găsești aici.

Putem argumenta raţional credinţa noastră până la o limită. De acolo însă, intervine credința. Dumnezeu ar putea pur și simplu să se arate în faţa întregii lumi pentru a demonstra că El există. Însă scopul Lui pentru noi este să avem credință:

• “‘Tomo’ i-a zis Isus, ‘pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, şi au crezut” (Ioan 20:29).

• “Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută” (Evrei 11:6).
• “Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui. O zi istoriseşte alteia acest lucru, o noapte dă de ştire alteia despre el. Şi aceasta, fără vorbe, fără cuvinte, al căror sunet să fie auzit: dar răsunetul lor străbate tot pământul, şi glasul lor merge pană la marginile lumii. În ceruri El a întins un cort soarelui” (Psalmi 19:1-4).

În interiorul ființei umane există ceva care tânjeşte după mai mult, care își doreşte ca viaţa să nu se sfârşească aici pe pământ şi că, de fapt, ea nu aparţine acestei lumi pentru totdeauna:

• ”În inima fiecărui om există un gol în formă de Dumnezeu” (Blaise Pascal).
• “Cred în Dumnezeu aşa cum cred în soare, nu pentru că îl pot vedea, ci pentru că, datorită lui, toate lucrurile se pot vedea” (C.S. Lewis).
• “A pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu” (Eclesiastul 3:11).

Dacă eşti în căutarea lui Dumnezeu, în Scriptură ni se spune că oricine Îl caută din toată inima lui, Îl găsește. Caută-L mai departe şi El ţi se va descoperi, fiindcă a promis asta! “Voi Mă veţi chema, şi veţi pleca; Mă veţi ruga, şi vă voi asculta. Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi dacă Mă veţi căuta cu toată inima” (Ieremia 29:12-13).